duminică, 26 mai 2013

3 in 1...sonete

SONETUL PROSTULUI FUDUL

Grădina Domnului e mare
Şi totuşi câte-un rătăcit
Intră în ea mai diferit
Sărind gardul, oricât de mare!

Se simte mai deosebit,
Sare din prima încercare,
Se crede a fi cel mai ‘’tare’’
Se vrea a fi cel mai slăvit!

Cum de nu-i văd harul divin,
Cum de nu-l văd cel mai mascul,
De ce aşa puţini isonu-i ţin?

Pentru că el nu-i prost destul,
Zic unii-nţelepţi  iar eu susţin,
Până nu este şi …fudul!

24.04.2013


SONETUL LUMII VIRTUALE (1)

În lumea asta virtuală
Nimic nu este ce pare,
Când e ziuă nu e soare
Precum în lumea reală.

 Poţi arunca orice jignire,
Problema este prea banală,
În lumea  asta virtuală
E semn de mare preţuire…

Deci dacă tu mă preţuieşti
Şi elegant mă bagi în seamă,
Cu dulci cuvinte mă jigneşti,

Taman bune de pus în ramă,
Cuvintele-mi să-ţi însuşeşti,
‘’Urarea’’ mea pentru-a ta damă!

24.04.2013


SONETUL PROSTIEI

În lumea noastră fadă nimic nu-i infinit,
Nici chiar universul-n continuă mişcare,
Tot ce ne înconjoară are o limitare,
Până şi zeii falnici sfârşitul şi-au găsit.

Avem în jur dorinţe mult prea înşelătoare,
Mult prea încrezători în ceea ce-am iubit,
Visăm dragostea-n veci şi pură-n infinit,
Nicigand nu am crezut-o dezamăgitoare.

De-ar fi adânc să cuget, aşa cum fac mereu,
Divinitatea însăşi, a ei e măreţia,
Aceasta este cheia, acesta-i crezul meu,

Chiar de-ar fi să-nfrunt din parte-ţi ironia.
Şi totuşi infinită, pe lângă Dumnezeu,
E şi acea numită Maria Sa PROSTIA!


30.04.2013