BARBATUL IDEAL....

Patru doamne bine discută la terasă,

Sunt  cuprinse toate de-o vervă nebună,

Prima-i slăbuţă, a doua-i mai grasă,

A treia e blondă, a patra e brună!

Discuţia e-aprinsa,  este arzătoare,

Ascult atent şi totul îmi pare ireal,

Încearcă să răspundă la o întrebare,

Cum îşi doresc să fie bărbatul ideal?

Puternic, musculos, adevărat bărbat,

Sensibil, la ureche în versuri îmi vorbeşte,

Stilat, manierat, destul de cultivat,

Cu flori şi alte cele, mereu mă copleşeşte!

Să fie romantic, veşnicul meu galant,

Cu faţa  numai zâmbet şi cu mult umor,

Să nu fie defel  acel bărbat berbant,

Cu mine-ntotdeauna potent în dormitor!

Vreau cel mai mult ca el să mă iubească,

Să mă venereze, să fiu doar a lui divă,

Să nu cumva mai mult ca mine să trăiască,

Căci eu vreau să îi fac cea dintâi colivă…

S-aducă tot ce are,toţi banii acasă,

Să fie, nu să-ncerce,  tatăl cel mai bun,

De sporturi,de ziare şi  de tv, nu-i pasă,

Să fie-ascultator, să facă tot ce-i spun!

Când se întâmplă,când cearta este-n toi,

Ar trebui să fie  destul de inteligent,

Să înţeleagă, soro, dreptate-avem doar noi,

Şi nici măcar cu-o vorbă să  fie violent!

Blonda înţeleaptă atenţia le-atrase,

Că tot ce îşi doresc nu prea are rost,

Cumva sunt ele prea pretenţioase

Sau ‘’idealul’’ lor seamănă c-un…PROST?