Ce este fericirea

A fost odata un om tare necajit. Era in floarea varstei si un gand il muncea de ceva timp, nu stia ce-i fericirea. Azi asa, maine la fel dupa ce se gandi si razgandi de cateva ori se hotari sa plece in lume sa se lamureasca.

    Primul drum il facu la un filozof, om cu carte, renumit pentru desteptaciunea lui si il intreba umil:

-Maestre, ce este fericirea?

Filozoful il privi o clipa, mustaci usor apoi cu privirea pierduta in zare raspunse:

-” Fericirea este starea unei fiinţe raţionale în lume, căreia, în întregul existenţei ei, totul îi merge după dorinţă şi voinţă, şi se bazează deci pe acordul naturii cu întregul ei scop, precum şi cu principiul esenţial de determinare al voinţei ei.’’(1)

    Aproape buimac de savanta definitie din care nu prea a inteles nimic pleca la fel de umil precum venise. Pe strada vazu un hamal ce descarca niste saci cu zambetul pe fata de parca greutatile din spate nu-l afectau deloc. Hotari sa-l intrebe si pe el chiar daca nu-l credea prea destept ca sa-i explice.

-Buna ziua, va vad zambind, sunteti fericit?

Hamalul se opri o clipa si cu acelasi zambet pe fata ii raspunse:

-Da, sunt fericit…

-Ce este pentru tine fericirea?

- ‘’ Fericirea nu este nimic altceva decât o sănătate bună şi o memorie proastă.’’(2) Si vazandu-l nelamurit continua… De sanatate am nevoie ca sa pot munci sa-mi intretin familia iar de memorie proasta am nevoie ca sa uit necazurile, apoi isi relua treaba cu acelasi zambet pe fata.

   Putin mai sus pe strada un om privea bucuros o firma si-si freca mainile de bucurie. Vazandu-l, omul nostru il si intreba:

-Nu va suparati, sunteti fericit?

-Bineinteles, nu se vede? Azi mi s-a implinit un vis, sunt patron de restaurant!

-Si asta este fericire? insista el.

-‘’ Când ceea ce suntem este ceea ce vrem să fim, aceea e fericire.’’(3)

O femeie casnica, joviala foarte, ii spuse ca ea e fericita cu ce are acum, un sot iubitor si intelegator, doi copii frumosi si sanatosi, un trai decent… chiar nu dorea nimic mai mult. ‘’ Fericirea nu constă în a avea mult, ci în a fi mulţumit cu puţin’’(4) concluziona ea.

        La intrarea intr-un parc un visator, probabil un poet, ii raspunse in fuga, ca o adiere- ‘’Fericire= Un vis ce se destramă 'nainte de trezire.’’(5)

      Pe o banca, trei generatii ii dau trei raspunsuri. Copilul ar fi fericit daca ar fi adult sa face vrea, cum vrea si cand vrea, parintele, adultul zambeste ingaduitor si spune ca ar fi fericit daca ar mai fi copil o data, fara griji, necazuri, probleme. Bunicul om trecut prin multe la viata lui spune ca doar mortii pot fi fericiti cand merg in rai caci au scapat de necazurile vietii. Deci ar putea sa inteleaga ca’’ Fericirea este o condiţie imaginară atribuită de cei vii morţilor, de adulţi copiilor, şi de copii, adulţilor’’(6)

   Obosit si flamand se opri la un birt sa manance ceva si sa bea o bere. La o masa un om mai vesel isi savura bautura. Banuind care este motivul veseliei lui il intreba totusi ce este fericirea fara sa banuiasca in vreun fel raspunsul:

 -Ce este fericirea? repeta acesta intrebarea. Stii, incepu el mai rar, varu’meu a fost concediat de la serviciu, copii unui coleg de munca s-au apucat de droguri, unui vecin i-a luat foc casa, altuia i s-a furat masina, un prieten a cazut si si-a rupt piciorul… uite la aia pe strada si arata un cortegiu funerar, cum plang pe cineva drag… sorbi din pahar si spuse satisfacut:

-Mie pana acum nu mi s-a intamplat asa ceva. Eu cred ca  ‘’ Suma totală a nenorocirilor care încă nu ni s-au întâmplat se numeşte fericire.’’(7) Deci pot spune ca sunt fericit!

Atat de simplu gandi omul nostrum, fiecare intelege fericirea in felul sau… si totusi ceva comun tot ar trebui sa aiba… si pe loc il fulgera o idée… isi aduse aminte spusele unui intelept din antichitate pe care le citise in tinerete, nu mai stia in ce imprejurare: ‘’ Fericirea este mulţumirea de sine.’’

Fericit ca a gasit ce cauta se indrepta linistit spre casa.

Citatele apartin urmatorilor autori:

(1) Immanuel Kant 

(2) Albert Schweitzer

(3) Malcolm Forbes

(4) Marguerite Blessington

(5) Eugen Deutsch

(6) Thomas Szasz

(7) R. Dianu

(8) Aristotel

PS O alta intrebare incepu sa-i dea tarcoale de cand ‘’socializa’’ prin oras- Toti oamenii au dreptul la fericire? Chiar toti, idiferent de circumstante?